Dramanovela
by TheBlackwing (A.B.C.)
Personaje:
Dana Virescu
Lucian Pop
Vica Virescu
Nelu Virescu
Mihai (Moruzov) Pop
Sabina Virescu
Poliţistul 1
Poliţistul 2
Poliţistul 3
Necunoscutul
(Dana şi Lucian dorm în acelaşi pat. Lucian moţăie prin somn iar
Dana nu poate dormi. La un moment dat sună ceasul. )
Dana
Of…Luci dormi?
(nu se aude niciun răspuns)
Luci, puiuţ mic, dormi?
(Lucian moţăie)
Iubitule, te rog trezeşte-te, este ora 3 fix!
Lucian
(buimac de somn, vorbeşte numai cuvinte pe care el le înţelege)
Porumbiţo, ai visat urât.
Dana
Luci, trebuie sa vină părinţii azi, se întorc din călătorie. La 3 jumate ajung la aeroport.
Lucian
Atunci am visat eu urât şi trebuie să mă trezesc! Stai, e înnourat afară?
Dana
Da.
Lucian
(buimac şi somnoros)
Înseamnă că au întârziere. Mai ales că la ora asta numai liliecii zboară. Şi cum liliecii au prioritate, având în vedere că aceste mamifere… sunt de neînţeles, nu cred că cineva… în afara copacilor…brazilor…brăduleţ..(începe a cânta uşor) “brăduleţ, parcă eşti un soaa…”
Dana
Scoală odată!
Lucian
(speriat tare)
Azi e 13 februarie 2008, ora 03:15. Asta înseamnă că este miercuri. Înseamnă că trebuie să sosească părinţii tăi din călătorie. Înseamnă că trebuie s-o şterg cât mai repede de aici!
Dana
Bună dimineaţa, Lucifer mic!
Lucian
Bună pe dracu’. S-a terminat cu viaţa mea. E un chin să rămân fără tine. Eşti ca aerul pentru mine. Vreau să te respir într-una, nu înţelegi?
Dana
Crezi că mie nu mi-e greu? Cine îmi va spăla vasele, hainele, geamurile, uşile? Cine va mai face mâncare?
Lucian
Păi mama ta poate face toate astea, nu? Ca să nu zic ”mă-ta”, că nu e frumos.
Dana
Am glumit, bineînţeles. Viaţa mea poate fi un iad fără tine, Lucifer.
Dar nu ai de gând să te îmbraci? Poate se uită cineva pe geam la tine.
Lucian
(îndreptându-se spre spectatori, uitându-se suspicios)
Ăştia dorm în papuci. Uite la ei, săracii, cum tresar prin somn. Am un ochi format, nu degeaba frate-miu e spion. Cine naiba să se trezească la ora asta? Sor-ta doarme?
Dana
Sabina? Bineînţeles.
Lucian
Sper să nu înceapă să le spună, cum că am stat aici două săptămâni, etc..
Dana
Stai liniştit că am vorbit cu ea.
Lucian
Nu am nimic cu sor-ta, dar ştii că ea e...cum să spun...puţin mai altfel, aşa...
Dana
Dacă are un mic defect de limbaj şi un mic defect locomotor asta nu înseamnă că e handicapată.
Lucian
Doamne fereşte, nu am vrut să te rănesc dar nu îmi place să risc deloc.
(se aud paşi şi cineva care încearcă uşa)
Dana
Repede...în baie!
Lucian
În niciun caz instalator. La ora asta, cred că glumeşti.
Dana
Sub pat!
Lucian
Nu ţine şi nici măcar nu încap.
Dana
Du-te în balcon repede şi nu mai vorbi atâta. Vedem noi ce facem, improvizăm, că doar jucăm teatru din când în când, nu?
Lucian
Eu nu am jucat teatru niciodată cu tine. Eu sunt...
Dana
Ssst.
(intră Miţă, îmbrăcat în negru purtând pe cap o şapcă tot neagră)
Miţă
Bună dimineaţa domnişoară, numele meu este Mihai M. şi v-aş ruga să-l chemaţi pe Luci imediat, pentru că, vedeţi dumneavoastră, în balcon este frig în perioada asta, mai ales că este iarna, şi ştiţi, fratele meu e cam dezbrăcat şi mi-e frică să nu răcească.
(Dana uimită, îl strigă de două ori pe Lucian iar acesta cu greu iese, fiind extrem de emoţionat crezând că sunt părinţii ei.)
Lucian
Miţă, ce Dumnezeu cauţi aici? Şi că tot veni vorba, cum mai găsit?
Miță
(scoate un carneţel din buzunar şi începe să dea explicaţii rapid)
Foarte simplu, am fost profund impresionat despre bileţelele parfumate de amor pe care le primeai de la Dana. În acest fel am început o scurta cercetare a ceea ce se întâmplă cu frăţiorul meu. Am luat pe furiş carneţelul atunci când dormeai şi mi-am notat toate numerele de telefon de la persoanele de sex opus pe care le avea în agendă, adică numai numărul dumneavoastră (uitându-se către Dana). Aşa am putut afla adresa exactă, fără a-l mai urmări pe Luci. Zilele trecute am observat cu stupoare că subsemnatul Lucian Virescu, adică fratele meu, nu prea mai doarme acasă şi m-am decis să-l am în vizor pentru al apăra de un eventual atac terorist.
Lucian
(dezamăgit)
Dana, nu am apucat să-ţi fac cunoştinţă cu..fratele meu...
Miţă
Moruzov Mihai, stimată domnişoară.
Dana
(foarte grăbită şi făcându-i semn lui Luci ca să plece amândoi)
...cred că deja mă ştii, la câte notiţe ţi-ai luat...
Luci, nu e timp de pierdut, trebuie să sosească ai mei!
Miță
(întrerupându-l pe Lucian)
Păi tocmai de aia mi-am permis să vă deranjez. Avionul de pasageri Boeing 767, aparţinând Compagnie Nationale Air France din direcţia Toulouse către Bucureşti, este amânat cu 12 ore din cauza turbulenţelor.
Lucian
Tu, (făcând semn către Miţă) du-te acasă. Tu (făcând semn către Dana) în pat!
Dana
Dar turbulenţele sunt relative, nu?
Miţă
Dar E=mc²...
Lucian
Deci putem dormi pentru ultima oară.
Miţă
(îmbrăţişându-l)
Te iubesc ca pe-un frate. Nu te pot lăsa să mori atât de uşor.
Lucian
Să dorm pentru pentru ultima oară cu ea, deşteptule!
Miță
(părăsind locuinţa)
Ar fi bine să ţineţi draperiile trase, nu de alta dar sunt vecini care trag cu ochiul şi cu...papagalul.
Dana
Totuşi mi-e frică. De unde să ştiu că Miţă al tău este atât de bun în materie de spionaj? Ah... şi apropo, de ce pe el îl cheamă Mihai Moruzov şi pe tine te cheamă Lucian Pop? Mă gândeam că sunteţi fraţi.
Lucian
Of, fratele meu e puţin mai “special”. De când era mic i-a plăcut spionajul şi filmele poliţiste. Pe el îl cheamă Mihai, iar Moruzov vine de la celebrul spion al anilor ‘40. Speră să-l primească cei de la SRI, că a auzit că s-au cam eliberat locuri, de când cu scandalurile cu poliţia politică. Crede-mă că e bun ca spion. Odată, l-am rugat să aibă puţină grijă de Didi, căţeluşa mea. Când am revenit mi-a scris un raport despre ea: cu cine s-a jucat afară, dacă era în călduri, câte lătrături pe minut făcea, de câte ori a făcut pipilică pentru marcarea teritoriului, de câte ori a făcut pipilică fiziologic, câte picături conţinea fiecare pipilică, etc…
Dana
Fratele tău e puţin…?
Lucian
Ca şi sora ta.
Dana
Sora mea e perfect normală!
Lucian
Ca şi fratele meu.
(sună la uşă)
Dana
Repede în dulap!
Lucian
Stai să-mi iau hainele!
Dana
Aruncă-le sub pat!
Lucian
Vreau să te mai pup o dată, ultima oară, te rog!
Dana
Dacă vrei să ne mai pupăm o dată ar trebui să m-asculţi, aşa că intră-n baie acum!
(Lucian intră în baie exact în momentul în care domnul şi doamna Virescu intrară pe uşă. Cei doi soţi îşi fac apariţia, îmbrăcaţi destul de elegant şi bineînţeles, Nelu cărând toate bagajele, mai puţin o poşetă, pe care o ţinea în mână doamna Vica.)
Vica Virescu
Dani, draga mea, ce dor ne-a fost de tine. (îmbrăţişări)
Dana
M-am speriat puţin, căci ştiam că veniţi mai devreme...eu am pregătit masa...dar am crezut că poate v-a plăcut Toulouse-ul încât aţi vrut să mai rămâneţi...aşa că am strâns-o.
Nelu Virescu
Dar spune-mi, fata mea, cum te-ai descurcat singurică? Nu ţi-a fost greu fără noi?
Dana
(oftând)
Nici nu-ţi imaginezi, tată, cât de greeeu a fost...
Nelu Virescu
Ţi-a fost dor de noi?
Dana
Nici nu-ţi imaginezi cât de taaare mi-a fost dor de voi...
Nelu Virescu
Ai plătit întreţinerea?
Dana
(pierdută în gânduri)
Nici nu-ţi imaginezi, tată, cât de muuult am plătit întreţinerea...
Nelu Virescu
(iritat)
Dar cât de mult ar fi putut costa o întreţinere?! Doar au stat două persoane aici, nu?
Dana
(tresărind)
Iartă-mă tată, nu înţelesesem întrebarea...am plătit puţin...vorba aia, două persoane.
Nelu Virescu
Dar unde e Sabina?
Vica Virescu
Cred că la ora asta doarme mititica.
(Sabina intră învârtind pe deget un dvd. Hainele ei sunt haioase iar pe cap poartă un fes. Vorbirea ei este greoaie având un defect de limbaj.)
Sabina
Mama, tata, aţi venit?
Nelu Virescu
(bătându-şi joc de propria fiică)
Nu, am plecat! Hahaha.
Vica Virescu
Nu fi rău Nelu, nu fi rău cu fiica ta. Vino să te sărut fetiţo!
Sabina
Cum?...a fost la Paris?
Nelu Virescu
La Toulouse, T-o-u-l-o-u-s-e, Toulouse.
Sabina
Şi cum e să vezi Turnul Eiffel atât de aproape. Ce romantic cred că a fost...
Nelu Virescu
(explicând într-un mod mai ciudat)
Toulouse stânga, Paris dreapta. Paris Eiffel, Toulouse canci, nema, zero...
Sabina
Câte turnuri are Toulouse faţă de Paris, canci, nema...şi mai au şi 0, tu îţi dai seama? (arătând către sora ei)
Dana
(Observând geaca şi pachetul de ţigări de pe masă aparţinând lui Lucian.)
De necrezut...
Vica Virescu
(către Nelu)
Ce mai aştepţi, despachetează totul, fă un pic de ordine aici. Ia-ţi geaca asta de aici, ţigările astea du-le în bucătărie şi desfă...Ţigări?!
Nelu Virescu
Ţigări?!
Vica Virescu
Nelu, tu fumezi?
Nelu Virescu
M-ai văzut tu vreodată îmbrăcat cu aşa o geacă?
(Nelu şi Vica se uită suspicios la Dana.)
Nelu Virescu
Dana, ai început să fumezi?
Vica Virescu
Dana nu cred că poartă aşa o geacă...bărbătească.
Nelu Virescu
Cine a fost la noi în casă cât timp am fost plecaţi?
Dana
Tată, mamă...păi pachetul...
(Îşi face apariţia Miţă, deghizat în instalator, frecând o brichetă, destul de nervos.)
Miţă
Vă rog să mă iertaţi că intru aşa dar mi-am uitat geaca şi ţigările. (La geaca din mână de la doamna Vica şi pachetul de ţigări din mâna domnului Nelu.)
Este de necrezut cât de obositor poate fi atunci când lucrezi în schimbul doi. Atâtea ţevi de sudat, visez noaptea numai garnituri. Ce să-i faci, viaţa este foarte grea câteodată. Ştiţi, eu sunt singur, nu am pe nimeni, deci e foarte greu şi-mi este capul calendar...(privirea lui o întâlneşte pe cea a Sabinei, se uită lung unul la altul) creştin ortodox. (derutat) Vreţi o ţigară domnule?
Nelu Virescu
Nu, nu fumez.
Miţă
Nici nu ştiţi ce pierdeţi, bună ziua.
(Miţă iese grăbit aşa cum a plecat. Toţi se uită unul la altul derutaţi)
Nelu Virescu
Poţi să-mi explici şi mie de unde a apărut şi ăsta?
Vica Virescu
E cam devreme pentru reparat ţevi. Nu ştiam că instalatorii sunt atât de matinali. Trebuia să-mi iau şi eu unul. Câteodată îţi trebuie şi unul din ăsta pe la casa omului.
Nelu Virescu
Nu fi penibilă nevastă. Şi nu încerca să mă faci gelos, ştii că nu ţine. Să-mi dea şi mie cineva o explicaţie.
Dana
(destul de derutată)
Tată, se stricase ieri robinetul de la baie...Am luat cartea de telefon, am sunat şi a venit un instalator, adică ăsta care tocmai a plecat. Nici eu nu am băgat de seamă că şi-a uitat ţigările.
(sună telefonul)
Nelu Virescu
Alo, da!...Poftim?!...Da, sunt domnul Vir... Doamnă, dar în altă zi nu aş putea...? Cum? Dar asta e chiar penibil. Acum la ora asta? Dar mai duceţi-vă...Alo?!...(Către Vica) A închis. A înnebunit lumea. Îmbracă-te nevastă, trebuie să mergem urgent la aeroport.
Vica Virescu
Nu pot să cred câte surprize poate avea soţul meu. Plecăm iar în vacanţă!
Nelu Virescu
Nu mai plecăm nicăieri.
Vica Virescu
Să ştii dragul meu că nu sunt obosită deloc, m-aş plimba cu tine în întreaga lume.
Nelu Virescu
Ţi-am spus că nu mai plecăm. Hai să mergem , subliniez, până, la aeroport.
Vica Virescu
Mă întreb oare de unde faci rost de atâţia bani? S-au dus atât de mulţi pe călătoria asta şi acum plecăm iar...
Nelu Virescu
Dragă, trebuie să mergm pâna la aeroport căci s-a întâmplat o...
Vica Virescu
(visând)
Ce mai urmează? Egipt? Brazilia? Australia?
Nelu Virescu
(iritat)
Deşteapto, trebuie să mergem până la aeroport. Am fost chemaţi amândoi telefonic, să mergem să semnăm cum că am luat la cunoştinţă că avionul nostru a avut întârziere datorită turbulenţelor.
Vica Virescu
Cum m-ai făcut?
Nelu Virescu
(mieros)
Deşteaptă. Doar nu vroiai să te fac proastă. Nu m-am lăuda la toată lumea că am o femeie deşteaptă?
Vica Virescu
Da, dar ai spus-o pe un ton răutăcios. Mă rog, de unde şi până unde stupizenia asta de treabă? Adică să mergem noi la aeroport să semnez cum că...Nu mă duc nicăieri, sunt obosită.
Nelu Virescu
Prin nereprezentare, plătim o amendă de 1200 de euro.
Vica Virescu
Unde mi-ai pus papucii?
Nelu Virescu
Am să-ţi dau imediat papucii! Îmbracă-te mai întâi.
Vica Virescu
După atâţia ani de căsătorie, vrei să-mi dai papucii? Dar cu ce am greşit?
Nelu Virescu
Of, Doamne.
Dana
Tată, să vă pregătesc ceva de mâncare, până vă întoarceţi...
Nelu Virescu
Bună idee. Chiar vroiam să-ţi spun să pregăteşti ceva uşor că după atâta drum...mă înţelegi...
Dana
Desigur tată.
Nelu Virescu
Ne întoarcem în maxim o oră.
Dana
Vă aştept, pa, pa!
(Soţii Virescu ies afară.)
Dana
Luci, ieşi mai repede.
Lucian
Au plecat?
Dana
Până la aeroport. Au...
Lucian
(visător)
Nu-mi vine să cred că mai pot rămâne la tine pentru câteva zile.
Dana
Ai timp să-ţi iei toate lucrurile.
Lucian
Iubita mea, nu-mi vine să cred, o să dormim împreună o veşnicie. Unde au plecat de data asta?
Dana
Deşteptule, au plecat până la aeroport şi se vor întoarce într-o oră!
Lucian
(dezamăgit)
Tu nu m-ai insultat niciodată.
Dana
Nu e o insultă. Dacă te făceam prost sau măgar sau bou, porc, molău, tăntălău, cretin, dobitoc, impotent...
Lucian
Dana?!
Dana
Ar fi trebuit să fii mândru că eşti deştept. Uite şi fratele tău a dat dovadă de deşteptăciune, doar sunteţi fraţi, nu? Haide, să te ajut, vin cu tine până acasă. S-au adunat o groază de lucruri la mine de când am stat împreună.
Lucian
Îmi va fi dor de clipele astea, sincer. Hai să mergem!
(Lucian şi Dana ies afară.Intră Miţă, îmbrăcat ca un adevărat îndrăgostit dintr-o operă lui Shakespeare, ţinând în mână o chitară.)
Miţă
Doamne, sper că nu voi fi penibil. (se uită în oglindă) Vai, dar ce penibil sunt! Sper să nu mă bâlbăi...Dacă mă sărută? Mi-am luat oare gumele? Mai bine luam mentosane că e urât să molfăi gumă. Batista o am, poate plânge, poate nu mă vrea...S-o strig sau să aştept? Să încep mai bine să cânt...
Oh, de aş putea să fac din mine,
Un prinţ frumos ce-agale vine
Pe-un cal bălan de-un alb curat
Cu pleata-n vânt şi delicat.
Dar sunt un nimeni, un nimic
Şi am venit ca să îţi zic
C-o viaţă singur am pierdut,
Închis în roluri, să m-ascund.
Am fost geamgiu, instalator,
Un biet poştaş şi-un controlor.
Cine sunt eu? Nici nu mai ştiu.
Romeo-i mort, deşi...sunt viu.
Vai, simt fluturii cum zboară în stomac
Sabina, de nu mă vrei de cord voi face atac.
Sabina
(voce greoaie)
Cine-i acolo? Vocea n-o cunosc.
Miţă
Sunt eu, instalatorul norocos!
Sabina
Du-te afară, apa nu mai curge.
Ci doar o lacrimă obrazu-mi smulge.
Miţă
Nu pentru ţevi eu am venit
Ci pentru tine, căci iubire simt.
Sabina
Iubire pentru o fată cum sunt eu?
Pedepsită de Însuşi Dumnezeu?
Miţă
Departe de vorbirea bâlbâită,
Mersul ghebos şi faţa ta pocită
Văd o fiinţă atât de dulce, delicată
Încât chiar mierea devine prea sărată.
Şi soarele-ar rămâne în noapte-ntunecat
De ochiul tău, safir adevărat.
Sabina
(revenindu-şi uşor)
Cuvintele tale mă vindecă-n neştire.
Scap şi de ghebă şi de stâlcita mea vorbire.
Iubite prinţ, hai să fugim de lume
Şi să plutim alături spre a iubirii culme.
Miţă
Dar nu putem pleca aşa-n neştire
Făr' să te cer ca să îţi pot fi mire.
Sabina
Că bine spui, dar mai întâi de toate
Aş vrea în braţe să te strâng, să-mi fii aproape
Să ne unim ale noastre guri fierbinţi
Şi să păstrăm secretul faţă de părinţi.
Miţă
Sabina, te iubesc!
Sabina
Si eu...
Miţă
Mă cheamă Miţă.
(la uşă sună cineva)
Sabina
Sună cineva!
Miţă
Dă-mi o guriţă!
Sabina
Dar nu e timp să te sărut iubite
Ascunde-te-n balcon şi uşa-nchide.
Miţă
Mai bine-n baie, sunt instalator.
Decât afară de îngheţ să mor.
(Miţă intră în baie în momentul în care soţii Virescu intră în casă)
Sabina
(cu aceeaşi vorbire greoaie)
Sărut mâna, tată. V-aţi întors deja?
Nelu Virescu
(luând-o în derâdere, ca de obicei)
După cum observi. Dacă observi. Ha ha ha!
Vica Virescu
Nelu, te rog să fii politicos cu propria fiică. Sabi, pe unde umblă Dana? Nu trebuia să facă de mâncare?
Sabina
Ba da, mamă. Dar s-a dus până la piaţă să ia nişte castraveţi marinaţi.
Vica Virescu
Vroiai să spui muraţi, nu? Nelule ajută-mă să-mi dau jos haina, vreau neapărat la baie.
Sabina
Vai!
Vica Virescu
Ce-i mamă?
Sabina
S-a reportat suma la loto. Marele câştig a ajuns la 13 milioane de euro.
Vica Virescu
(grăbindu-se spre baie)
Nelule, ce spui? Jucăm la loto weekendul acesta?
Nelu Virescu
(aranjând lucrurile din bagaje)
Bineînţeles. Simt cum pluteşte această sumă chiar deasupra noastră. De atâta timp mă chinui cu atâtea scheme şi numere, date, consultări cu diferiţi numerologi. Of, simt că-mi atârnă în buzunare această sumă…
Vica Virescu
De la aşa o greutate o să-ţi pice pantalonii, dragă.
Sabina
(oprind-o pe mama ei chiar când dădea să intre în baie)
Mamă hai să-ţi arăt ce rochie mi-a cumpărat Dana. Ce bine îmi stă şi uite că are dunguliţe portocale.
Vica Virescu
Vroiai să spui portocalii. Vin imediat. (Sabina îşi pune mâinile în cap) Ai răbdare un pic dar nu vreau să fac pe mine.
Nelu Virescu
(arătând spre Sabina)
Aşa cum faci tu. Ha ha ha.
Vica Virescu
Nelu!
(În momentul în care doamna Vica vrea să intre în baie, iese Miţă, foarte grăbit, nebăgând pe nimeni în seamă, vorbind la telefon şi cu o bucată de ţeavă în mâna cealaltă, lăsând pe toată lumea cu gura căscată.)
Miţă
Niciodată ţevile de fi 25 nu se pot lipi cu sudură pentru că sunt prea…Poftim? Şi cu şaibele cum rămâne? Le bag pe ţeavă? Am înţeles. (Se serveşte cu prăjituri de pe masă, mâncând dificil şi scuipând din greşeală la ridicarea tonului.) Păi şi nu puteai să zici aşa? (În momentele în care soţii Virescu nu se uită la el, acesta face semne de dragoste, sărutând-o de la distanţă pe Sabina) Da, am terminat şi acuma mă îndrept către comanda din centru. Păi, dacă tot aşa trec pe acolo. Nu are cum, alea se prind între ele la cald…(iese afară)
Nelu Virescu
Ăsta apare şi dispare fără să salute şi mi-a mâncat şi din prăjituri, nesimţitul.
Sper să dispară pentru totdeauna…ca un mic vas de proţelan.
Vica Virescu
Nu înţeleg de unde şi până unde avem atâtea necazuri cu baia?
Nelu Virescu
Mă interesează mai puţin ce face instalatorul decât numerele câştigătoare pe care am să le pun la loto. Să vedem…
Vica Virescu
Sabina, ajută-mă te rog cu despachetatul, că taică-tu are în cap numai cifre.
Nelu Virescu
45…sau mai bine 18, 2…
(În timp ce Nelu se uită peste nişte liste cu numere iar doamna Vica împreună cu Sabina aranjează prin cameră, Dana deschide uşa, ducând o plasă în mână cu tot felul de alimente.)
Dana
Ce repede v-aţi întors. Nu am apucat să…
Nelu Virescu
Sărut mâna pentru masă.
Dana
Să-ţi fie de bine tată. Dar ce aţi mâncat?
Nelu Virescu
Răbdări prăjite.
Sabina
Eu am fost în bucătărie şi nu am văzut nici o răbdare, nimic.
Nelu Virescu
Sabi, scoate din frigider răbdările şi pune-le la dezgheţat. Ha ha ha.
Vica Virescu
Neruşinatule! Sabina, drăguţă, stai! Tata glumeşte.
Sabina
Dar mi-e foame, mamă. Mă duc să le scot măcar din frigider…
Vica Virescu
Of, hai să te învăţ cum să faci mămăliguţă. Astăzi vom mânca…(se uită în plasa Danei) Ciulama de pui. Obiectează cineva? Nimeni. Perfect.
(Doamna Virescu şi Sabina se duc în bucătărie. Sună telefonul. Răspunde Dana. În spate rămâne domnul Virescu, consultând foile, neauzind conversaţia Danei.)
Dana
Alo, da?
(şoptit)
Salut, Lucifer. Ţi-ai găsit un costum frumos? Să nu uiţi florile pentru mama. Să nu miroşi a fum că te mănânc. Să vii pe la patru. Mie-mi spui de emoţii? O să fie bine, te asigur. Te sărut micul meu prinţ. Pa pa!
(intră doamna Virescu)
Vica Virescu
Mi-a sărit somnul, gata. E ora doua, ce repede mai trece timpul.
Dana
Mamă, tată, vreau să vă fac un mic anunţ. Astăzi vine Lucian la noi. Prietenul meu de care vă tot vorbeam de ceva vreme.
Nelu Virescu
Ai prieten şi eu nu ştiam?
Vica Virescu
Normal că are, dar întotdeauna te gândeşti la tine şi la nenorocitele de numere necâştigătoare. Măcar dacă ai fi câştigat ceva.
Nelu Virescu
Am să câştig. Am studiat nopţi întregi, nu se poate să nu dau greş. (uitându-se pe hârtii) Conform calculelor mele numerele ar trebui să fie 2, 4, 32, 42 şi...mai am două numere, of...
(Sabina vorbeşte din bucătărie)
Sabina
Mamă, la mămăligă pun 3 linguriţe de sare?
Vica Virescu
Da iubito, 3!
Nelu Virescu
Extraordinar, 3 este cifra, cum de nu m-am gândit. Iar ultima ar putea fi...
Dana
Am găsit pulpe de pui. 5 RON kilogramul. Îţi vine să crezi cât s-a ieftinit?
Vica Virescu
5 RON? Minunat. Hai în bucătărie!
Nelu Virescu
5? Formidabilă coincidenţă. Astea sunt numerele. Hai să facem o masă regală, azi e o zi magică. Sunt mult prea sigur că aceste numere sunt câştigătoare!
Vica Virescu
Care sunt numerele până la urmă?
Nelu Virescu
32, 42, 2, 3, 4, 5!
Dana
Cu numerele astea nu cred că vei reuşi, tată.
Vica Virescu
Lasă-l Dana, de parcă nu ai şti că pierde iar. Sunt sătulă de atâtea speranţe în vânt. Hai mai bine în bucătărie s-o ajutăm pe Sabi.
(Dana şi doamna Virescu merg în bucătărie, domnul Virescu cântă în exstaz şi dansează vals singur. La uşă se aude soneria şi tot domnul Virescu deschide. Apare Miţă îmbrăcat elegant cu flori şi o plasă de cadouri)
Miţă
Bună ziua!
Nelu Virescu
(foarte fericit, cântând încă)
Bună, cavalere. Cam devreme ai sosit.
Miţă
Cum, deja aţi aflat?
Nelu Virescu
Fata mea nu-mi ascunde nimic niciodată. (către doamna Virescu) Vica! Vica, avem invitaţi. A sosit băiatul.
Vica Virescu
Iartă-mă cavalere, dar ştii, fetele sunt la bucătărie, cu gătitul. Ia uite, ai venit mai devreme, ce băiat! Aşa da, vezi Nelule, nu ca tine, tu veneai cu o oră întârziere.
Miţă
Onorată doamnă, permiteţi-mi să vă ofer acest buchet de flori şi să vă sărut.
Vica Virescu
Vai, dar nu trebuia să te deranjezi. Mulţumesc. Stai să te pup.
Miţă
Pentru dumneavoastră (către domnul Virescu) aveţi aici o mică atenţie din partea mea.
(domnul Virescu deschide punga şi se uită în ea)
Nelu Virescu
O sticlă de vin scump şi cafea. Dar nu trebuia să te deranjezi. Ia loc.
(Miţă se aşează, puţin derutat dar fericit că toate merg conform planului)
Cheam-o pe fată, să nu-l lăsăm pe băiat aici singur.
Vica Virescu
A venit băiatul. Spală-te pe mâini şi schimbă-te mai repede.
Dana
(din bucătărie)
Aşa...aşa de repede? Serios?
Vica Virescu
Dana e o fată bună, să ştii.
Miţă
Da, dar eu...
Vica Virescu
E drept că e puţin mai impulsivă, dar este corectă.
Miţă
Cred că aţi înţeles...
Nelu Virescu
(Uitându-se pe hârtia cu numere nebăgându-l prea tare în seamă pe Miţă.)
Îmi seamănă cu mine la corectitudine. Dacă pe alocuri e mai naivă, seamănă cu mă-sa.
Miţă
Să ştiţi că de fapt...
Vica Virescu
Bineînţeles că Nelu glumeşte. Uite la el cum zâmbeşte. Este fericit că va câştiga la loto. Aşa e de fiecare dată...până la extragerea numerelor. Să vezi cum se schimbă la faţă în toate culorile curcubeului.
Miţă
Doamnă, nu cred că înţelegeţi...
Vica Virescu
Ba îl înţeleg de fiecare dată când pierde. Este chiar comic şi mă bine dispune.
Miţă
Ştiţi...
Vica Virescu
Vai, m-am luat cu vorba şi nu am pregătit nici masa. Nelu, stai cu el un pic până revin cu tacâmurile.
(doamna Virescu se duce în bucătărie)
Nelu Virescu
Ascultă...(uită cum îl cheamă)
Miţă
Mihai, dar puteţi să-mi spuneţi Miţă.
Nelu Virescu
În fine, nu vrei să-mi faci un serviciu?
Miţă
Orice, spuneţi vă rog.
Nelu Virescu
(uitându-se după doamna Virescu)
Nu vrei să mergi până la loterie pentru mine? Sunt puţin obosit, cred că ai aflat că azi am sosit din Franţa şi drumul a fost cam greu...
Miţă
Desigur domnule, o nimica toată.
Nelu Virescu
Revin imediat. Mă duc în cameră ca să aduc banii. Uite ai aici numerele pe care trebuie să le pui la loto.
(Domnul Virescu iese cântând, bucuros că are cine să se ducă în locul lui la loto.)
Miţă
32, 42, 2, 3, 4, 5. Ha ha ha. Cu astea nu câştigi nici într-o mie de ani. Cum să merg eu cu aşa nişte numere la loterie? Să fiu tâmpit la cap. Sigur că de ruşine nu s-a dus el. Ar fi râs de el cei de acolo. Cum să fac să o chem pe Sabina până nu vine domnul Nelu? Ceva nu iese bine. Cred că mă confundă cu frate-miu. Şi pe ăsta nu l-am mai spionat de când cu (teatral) iubirea vieţii mele. Poate trebuie să vină şi el...Ce să mă fac? Ce să fac? Nu mai îmi vine nimic în cap. Ce înseamnă dragostea... te face să uiţi de toate. Să iubeşti este ca şi cum...
(Domnul Virescu reapare cu bani pentru bilet şi îl completează în replici pe Miţă fără să-şi dea seama.)
Nelu Virescu
...ai rămâne fără bani...dacă într-o într-o familie nu faci economii. Uite, am găsit cu greu banii. Dacă toţi banii îi dau neveste-mii, rămân fără nimic, aşa îmi trebuie. Şi mă face pe mine ca să-i cer mai apoi. Cu rugăminţi şi detalii pentru ce îmi trebuie. Uite, ai aici banii. Grăbeşte-te să nu închidă. Îţi rămân dator.
(Miţă iese, intră doamna Virescu)
Vica Virescu
Dar unde a plecat băiatul?
Nelu Virescu
Păi...(fals) trebuia să meargă să se întâlnească cu cineva. Era urgent din câte părea. Şi-a cerut mii de scuze şi a spus că revine imediat.
Vica Virescu
Ar trebui să te grăbeşti şi tu. Nu uita că azi agenţia se închide mai devreme...
( dându-şi seama) Nu-mi vine să cred. Cum ai putut să faci un astfel de gest.
Nelu Virescu
(punându-şi mâinile în cap)
Oh, nu iar...
Vica Virescu
Săracul băiat vine la noi cu flori şi cadouri, nici nu-l cunoaştem bine şi tu îl trimiţi după bilete la loto. Nu ţi-e ruşine? Am să-ţi arunc toate hârtiile alea pe geam odată şi nu ai să mai joci la nici o loterie, să te văd ce ai să te faci. Să ştii că nu am să te iert niciodată pentru acest...(sună la uşă) Of, Doamne, Doamne. Cum pot să mai dau ochii cu băiatul ăsta?
Nelu Virescu
Dar repede a mai venit. Îmi place de el.
(doamna Virescu deschide şi îşi face apariţia Lucian îmbrăcat aproape la fel ca şi fratele său având în mână flori şi o plasă cu cadouri)
Lucian
Sărut mâna! Eu sunt prietenul Danei, mă numesc Lucian.
(Lucian întinde mâna iar doamna Virescu leşină.)
Lucian
Cu ce am greşit?
Nelu Virescu
(nedându-şi seama că la uşă este altă persoană)
Uite, ai un asemenea har că faci femeile să leşine. Ha ha ha. Stai să-i dau două palme. Nevastă, revino-ţi! Ce ai păţit? Iar lipsa aia blestemată de calciu?
(Doamna Virescu îşi revine uşor, dar are o stare de somnolenţă. Nelu şi Lucian o ajută să se pună în pat.)
Vica Virescu
Doamne, am vedenii. Mi se pare mie sau am un deja vu?
Lucian
Vă rog să mă iertaţi poate e din vina mea. Poftiţi aceste flori...
Vica Virescu
Flori?!
(Iar leşină iar domnul Virescu îi mai dă două palme şi iar se trezeşte.)
Nelu Virescu
Nu trebuia să mai cumperi flori. Săraca nu-i vine să creadă ce-i vede ochilor. (Domnul Virescu scoate din plasa de cadouri o sticlă de vin) Ah...şi sticla de vin.
Vica Virescu
Vin?!
(Iar leşină şi iar se trezeşte după alte rânduri de palme.)
Lucian
Domnule Virescu vă rog să mă iertaţi dar nu mai înţeleg nimic. Soţia dumneavoastră are vreo problemă? Nu înţeleg, de ce la fiecare cuvânt pe care îl rostesc trebuie să leşine?
Nelu Virescu
Nu am nici cea mai vagă idee. E puţin emotivă, dar nu credeam că e slabă de înger. Ai fler Luci, ce să mai...Pot să-ţi spun Luci?
Lucian
Desigur.
Vica Virescu
(revenindu-şi)
Vaai...Vaai...Cred că sunt prea obosită, cred că din cauza zborului. Poate aerul de aici e diferit faţă de cel franţuzesc.
Nelu Virescu
Posibil dragă. Stai liniştită. Uite bea de aici un pahar de apa, poate te răcoreşte.
(sună la uşă)
Vica Virescu
Totuşi ceva nu are logică. Înnebunesc uşor, uşor...
(la uşă apare Miţă zâmbitor)
Miţă
Sărut mâna din nou!
Vica Virescu
Nici măcar să leşin nu mai pot!
Nelu Virescu
De ce să leşini? Ai avea vreun...
(Domnul Virescu cu întârziere se uită dezorientat când la unul când la altul şi leşină.)
Vica Virescu
Nelule, Dumnezeule. Apă, aduceţi apă.
(Cei doi se uită unul la altul şi Lucian fiind mai aproape de masă îi dă doamnei Virescu paharul cu apă. Aceasta se uită lung la el şi ia parcă cu frică paharul. Domnul Virescu îşi revine uşor şi se uită toţi unul la altul.)
Nelu Virescu
(foarte sec)
Dana, ţi-au venit prietenii.
Dana
(din cealaltă încăpere)
Imediat vin, imediat. Mai am puţin de tot. Of, al dracului cercel... Aşa. Acuma vin, acuma. Iartă-mă, dar ai venit cam dev...
(Dana se uită şocată la cei doi, neştiind ce să facă)
Nelu Virescu
(pasiv şi indiferent)
Să nu leşini, e deja fumat gestul...
(după momente de linişte)
Vica Virescu
Îmi spune cineva ce se întâmplă? Dana, te ascult! Nu te grăbi şi nu sări peste rânduri. Să nu cumva să îmi ascunzi ceva.
Dana
Mamă, tată? Ei sunt...
Vica şi Nelu Virescu
Prietenii tăi?
Lucian şi Miţă
Nu!
Vica şi Nelu Virescu
Pe voi nu v-a întrebat nimeni nimic!
(Cei doi fraţi se uită urât unul la altul, neştiind de ce s-au îmbrăcat amândoi la fel şi amândoi s-au gândit să vină la familia Virescu.)
Vica Virescu
Ar trebui să-ţi vezi de treabă Dana. Credeam că eşti o fată cu capul pe umeri.
Nelu Virescu
Da, aşa e cum spune mama. Daca tot vroiai să umblii cu doi băieţi, asta nu însemna că trebuia să îi prezinţi pe amândoi în aceeaşi zi.
Vica Virescu
Taci din gură! Tu şi gura aia blestemată care trăncăneşte singură fără pic de creier!
Nelu Virescu
Vreau o explicaţie de la cei doi tineri. Ce aveţi de spus?
(Lucian şi Miţă vorbesc amândoi deodată iar soţii Virescu se uită când la unul când la altul fără să înţeleagă vorbele şi gesturile fiecăruia.)
Lucian
Ştiţi, eu am vorbit cu Dana despre relaţia noastră care se bazează pe înţelegere şi respect. Pe Dana o cunosc de mai bine de 4 luni şi nu am apucat să vă cunosc... Este o fire romantică şi asta îmi place la ea. Niciodată nu ne-am certat, decât o singură dată şi atunci a fost dintr-o prostie. Dana mi-a vorbit frumos despre dumneavoastră doamnă Vica. Să nu mai spun de dumneavoastră domnule Nelu. Sunteţi extraordinar. Aveţi atât fler în alegerea numerelor la loto, deşi, din câte am înţeles nu prea aţi câştigat niciodată...
Miţă
Dragi părinţi, nu ştiu cu ce să încep. Nu înţeleg nimic din ceea ce s-a întâmplat. Eu am venit ca să cer mâna frumoasei mele Sabina pe care o cunosc doar de câteva ore. Mă simt de parcă viaţa mea nu ar exista fără Sabina. Nu pot trăi fără ea. Înţelegeţi? Nici măcar ea nu ştie că am venit. Am vrut să-i fac o surpriză. Ştiţi poveştile alea din copilărie cu Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana? Eh, exact ca-n poveşti trăiesc sentimentul acesta de iubire. Niciodată nu am iubit, dar când am văzut această fiinţă, o asemenea făptură, un înger pe pământ simt că aş putea să zbor pe geam şi să revin înapoi cu o ramură de măslin în gură exact ca porumbelul lui...
Nelu Virescu
(iritat)
Linişte! Spuneţi pe rând că nu mai înţeleg nimic.Începe tu primul
(îndreaptă degetul către Lucian)
Lucian
(trăgându-şi sufletul) Doamna Vica, domnule Nelu nu înţeleg nimic. El este...
Miţă
Nu trebuie să-mi faci introducere Luci. Eu sunt Miţă... Fratele său. Nu am venit aici pentru Dana. Ci pentru...
(se opreşte văzând-o pe Sabina cum vine uşor şi ea încremenită)
Priviţi cum vine parc-ar fi dragostea izvorâtă din sufletul unei fiinţe dumnezeieşti. Vine cu splendoarea ei divină. Mă hipnotizează privirea ei şi strălucirea ochilor mă face să uit cine sunt...
Sabina
(aceeaşi vorbire greoaie)
Miţă, ai venit? Aşa de repede...Mama...Tata...Miţă este prietenul meu şi aş vrea să...
Miţă
...fim împreună până când se va sfârşi universul şi nu va mai exista timp.
(toţi se uită încremenit la cei doi îndrăgostiţi)
Nelu Virescu
Voi de când vă cunoaşteţi?
Miţă
Chiar contează?
Nelu Virescu
Nu
Miţă
De vreo două ore.
Nelu Virescu
Eh, atunci contează. Cum pot să ştiu ce fel de persoană eşti când nici măcar fiica mea nu te ştie.
Miţă
Dar nu e evident că ne potrivim? Vreau să spun... Nu vedeţi că suntem făcuţi unul pentru altul?
Nelu Virescu
Nu.
Vica Virescu
Nelule, nu fi iar rău.
Nelu Virescu
Hmm...Ce ai face tu pentru fiica mea, pentru iubita mea fiică Sabina?
Miţă
Mi-aş da viaţa pentru ea.
Nelu Virescu
Oricine şi-ar da viaţa pentru ea.
Miţă
Aş putea să o fac fericită.
Vica Virescu
Cum ai putea să o faci fericită?
Miţă
Să o fac să fie...
Vica Virescu
Cum suntem noi?
Miţă
Da!
Dana
Adică ai putea să-i plăteşti operaţia pe creier de care ar avea nevoie pentru a fi ca...
Miţă
Există şi alte metode.
Nelu Virescu
Care?
Miţă
Simplu. Printr-un sărut!
Nelu Virescu
Să rămână aşa cum este. Eu nu mă pup cu nimeni!
Vica Virescu
Nu tu deşteptule, Sabina!
Nelu Virescu
(neîncrezător)
Ah, da? Te rog, dă-i drumul. Pup-o să vedem, poate se transformă într-o broască. Ha ha ha!
( În centru scenei se apropie Sabina dintr-o parte şi Miţă din cealaltă. Se apropie uşor unul de altul. Buzele lor sunt apropiate şi la un moment dat intră în scenă 3 poliţişti de la Crimă Organizată, îmbrăcaţi în negru şi cu cagule pe cap.)
Poliţistul 1
Poliţia! Nu mişcă nimeni! Nu ne faceţi să descărcăm armele.
(Poliţistul 2 şi Poliţistul 3 îl leagă pe Miţă şi îl trag spre uşă.)
Vica Virescu
(speriată)
Ce se întâmplă? Dumnezeule!
Lucian
Cred că faceţi o confuzie! El este fratele meu.
Poliţistul 1
Eşti frate cu Mihai Moruzov?
Lucian
Ha ha ha! Sunteţi de la camera ascunsă? Ce Moruzov, domnule. E doar o poreclă. Aţi înţeles greşit.
Miţă
Este o confuzie, vă jur....Sabina, iubito să nu crezi niciodată că nu am să mai mă întorc. Sempre seré tuyo! Yo voya volver a mi querido luz! Te amo mi pequena sirena, mi pequena cenicienta, mi princesa, mi pequena…
(Uşa se-nchide.Poliţiştii ies cu Miţă. Linişte.)
Sabina
(sec)
Que sucede... aqui?
Vica Virescu
Parcă am fi într-o poveste de dragoste.
Nelu Virescu
Oh, da! Mai ales că prietenul ei este un infractor căutat, de a dat poliţia peste el chiar la noi în casă. Frumoasă poveste. Este de acuma un roman poliţist chiar.
Lucian
Sunt sigur că Miţă nu a făcut nimic. Este pur şi simplu o greşeală. Mă duc să văd care e situaţia lui. Ce a făcut atât de grav?
Dana
Trebuie să fie o confuzie. Vin cu tine. Tată, pot să plec?
Nelu Virescu
Da! Pentru totdeauna.
Vica Virescu
Doamne, ce bărbat mi-am ales. Atât de rău cu propria fiică.
Nelu Virescu
Cum pot să o las să se ducă să elibereze un răufăcător, mai ales cu fratele acestuia?
Vica Virescu, Dana, Lucian
Nu este răufăcător. Este o confuzie.
Sabina
Miţă e băiat bun.
Lucian
Poate să vină şi Dana cu mine?
Vica Viorescu
Desigur. Să aveţi grijă de voi.
Nelu Virescu
Nimeni nu îmi dă dreptate. În casa mea nimeni nu-mi dă dreptate.
Vica Virescu
Stai liniştit Nelule, totul va fi sub control. Trebuie să ai încredere în Dana şi în Sabina. Sunt fetele noastre.
Nelu Virescu
Dar în Sabina nu pot avea încredere. Nu vezi cum e? Orice e posibil din partea ei. Trebuie neapărat să desfac sticla asta de vin.
(Nelu bea singur)
Sabina
Eu de ce nu am putut să plec cu ei?
Nelu Virescu
Pentru că rişti să nu te mai poţi întoarce acasă. Nici nu ştii pe ce lume trăieşti.
Sabina
(voce greoaie şi emotivă)
Întotdeauna nu aveţi încredere în mine. Pentru că nu mă iubiţi şi sunt puţin diferită faţă de voi. Totuşi nu uitaţi că eu ştiu să iubesc şi nu mă port cum vă purtaţi voi, atât de rece. Nu aveţi habar ce înseamnă dragoste. Sunteţi ca două stane de piatră. Prefer să fiu cum sunt decât să fiu normală şi să fiu ca voi...
(Sabina plânge şi se duce în cameră)
Nelu Virescu
(Nelu mai toarnă un pahar de vin)
De unde naiba a scos Sabina cuvintele astea pompoase? Fii atentă aici, cică ”două stane de piatră”. Să fiu al dracului dacă înţeleg de unde le scoate.
Vica Virescu
Din suflet. Sabi are dreptate. Nelu...noi demult nu ne-am mai iubit. Mai ţii minte când te-ai căţărat la balcon când stăteam cu părinţii mei? Sau atunci când ai vărsat, de emoţii, vinul pe pantalonii lui taică-miu. Sau când îmi trimiteai bileţele de amor prin prietenii tăi. Doamne ce ani frumoşi au trecut!
Nelu Virescu
Să ştii că încă te mai iubesc. Nu am uitat acele clipe. Cum pot să le uit, draga mea? Acuma ce pot să fac, stăm împreună. Unde vrei să mă mai caţăr dacă sunt lângă tine. Cui vrei să-i mai dau bileţele de amor dacă nu mai am nici un sol? Cît despre paharul de vin. De ce să-l vărs pe pantaloni, când pot să-l beau? Ha ha ha. (Nelu mai serveşte un păhărel, ameţindu-se uşor vizibil.)
Vica Virescu
Of, uite ce ai ajuns...Iubeşti mai mult cifrele decât pe mine. Măcar la copii tăi să ţii, dacă nu ţii la mine.
Nelu Virescu
Viţica?
Vica Virescu
Poftim?
Nelu Virescu
Vica? Să ştii că inima mea va fi mereu lângă a ta. Te iubesc cu patimă de leu. Simt cum încep să se picteze în mintea mea tablouri în culori de săruturi prinse în rame pufoase de dantelă neagră.
Vica Virescu
Nelu, mă uimeşti...
(Nelu se îndreaptă spre Vica cu paşi de felină)
Nelu Virescu
În momentul acesta eşti încolţită de farmecul meu. Nu trebuie să fac altceva decât să-mi atac prada.
Vica Virescu
Nelule...
Nelu Virescu
Nu mai ai cale de scăpare. Te simţi hipnotizată de ochii mei de vultur şi de trupul meu de...(uitându-se la trupul său deformat negăsind vreo metaforă) hmm, de trupul meu.
(În momentul în care Nelul se apropia cu repeziciune de Vica, intră brusc Dana cu Lucian şi Miţă)
Dana
Am sosit!
(la auzirea vocii fiicei sale, Nelu o evită pe Vica se dezechilibrează şi pică, accidentându-se)
Dana
Tată, ce ai păţit?
Vica Virescu
Dumnezeule!
(Dana şi Miţă îl ajută să se ridice.)
Nelu Virescu
Nimic, sunt perfect sănătos. E cam strâmt pe aici. Nu înţeleg ce caută scaunul ăsta aici.
Vica Virescu
Spuneţi, s-a rezolvat cu Poliţia?
Miţă
Bineînţeles. M-au confundat cu celebrul Moruzov. Ştiam eu că am caracterul său, dar nu mă credea nimeni.
Lucian
Că tot am fost la Poliţie, fratele meu şi-a lăsat şi un CV. Cine ştie poate îl angajează, la ce erori fac cei de acolo...auzi aici, cică l-au confundat cu marele Mihai Moruzov. Păi Moruzov a murit prin ’40. E clar că este nevoie de cineva expert pe la Criminalistică.
Dana
Că totul s-a terminat cu bine, putem să mâncăm şi s-o luăm de la capăt?
Miţă
Dar cum rămâne cu Sabina? Unde este acum?
Vica Virescu
E în cameră. Sabina! Sabina, ţi-a venit prinţişorul!
(Sabina apare, plângând)
Sabina
Am...am crezut că nu ai să te mai întorci.
Nelu Virescu
(către Miţă)
Pup-o!
Vica Virescu
Nelu, nu fii nasol!
Miţă
Iubirea mea este nemuritoare. Nu are margini şi nici vreun alt obstacol.
Sabina
Adevărat grăieşti iubite prinţ, ca din poveşti.
Nelu Virescu
Pup-o!
Vica Virescu
Nelu!
Sabina
Acum nu ne mai opreşte nimeni. Am învins cu dragostea noastră.
Miţă
Mai trebuie să te vindec de toată suferinţa ta!
(Sabina şi Miţă îşi aproprie buzele iar Nelu îi întrerupe)
Nelu Virescu
Extragerea loto! Deschideţi radioul urgent!
Vica Virescu, Dana, Lucian
Oh...
(Doamna Virescu deschide raioul şi se aude o voce.)
...Reportul de astăzi 13 februarie 2008 a fost cîştigat. Încă nu se ştie cine este fericitul câştigător a celor 13 milioane de euro. Numerele sunt: 6, 7, 8, 9, 33,43...
(Doamna Virescu închide radioul, dezamăgită.)
Nelu Virescu
(extrem de supărat)
Am fost atât de aproape. Of, cum am putut greşi un asemenea calcul. Am fost la un pas de marele câştig...
Vica Virescu
Se putea să nu strice un asemenea moment...
Lucian
Domnule Virescu, toată lumea pierde. E un fapt normal.
Nelu Virescu
Pentru mine nu-i normal, pierd mereu şi m-am cam săturat.
Dana
Tată, dar totuşi esti pe-un drum bun. Ai fost atât de aproape. Merită să mai încerci!
Nelu Virescu
Nu cred că mai are rost. M-am săturat, gata! Mi s-a făcut scârbă de numere. Vă rog nu mă băgaţi în seamă. Iubirea ar trebui să fie mai presus de toate. Probabil că ăsta e un semn, că dragostea este mult mai preţioasă decât banii.
Vica Virescu
Nelule, ori vinul ăla pe care l-ai băut face minuni, ori nu ştiu cum ţi-a venit mintea la loc... sau mai bine zis inima.
Nelu Virescu
Te rog nevastă, vreau să aud această poveste fascinantă de dragoste.
(toţi se uită la Nelu)
Sabina
Sărută-mă iubite şi schimbă-mi locuinţa sufletului. Alungă blestemul de la mine.
Miţă
A sosit clipa în care toată durerea va dispărea. Prin dragostea transformată într-un sărut te voi spăla de tot ce ai fost...
(Sabina şi Miţă se aproprie unul de altul şi Miţă îşi aduce aminte de numerele pe care le-a schimbat la loterie. Sabina sărută în gol căci Miţă se dă la o parte involuntar)
Miţă
Dumnezeule, ce tare!
Lucian
Dar nici măcar nu ai atins-o!
Miţă
Extraordinar! Incredibil! Suntem bogaţi!
Vica Virescu
Aoleu, nu din nou!
Nelu Virescu
Nu mai adânci cuţitul în rană, te rog...nu mai are niciun rost.
Dana
Nu credeam că ai un frate atât de tăntălău. Rămân la aceeaşi părere, fratele tău nu e în toate minţile.
Miţă
Numerele câştigătoare, am numerele câştigătoare!! Biletul, unde e biletul? Geaca! Ah, uite-o aici.
Nelu Virescu
Chiar nu are niciun rost. Nu cred că ai auzit bine numerele. Alea câştigătoare sunt:6, 7, 8, 9, 33, 43. Iar eu am pus 2, 3, 4, 5, 32, 42. Fă diferenţa dintre ele.
Vica Virescu
Ai mai molipsit un om cu numerele tale idioate.
Miţă
Nu mă înţelege chiar nimeni?
Lucian
Ai stricat tot. Ce să mai înţeleg?
Miţă
Am schimbat numerele de pe hârtie! Suntem bogaţi!
Nelu Virescu
Poftim?! Adică vrei să spui că nu ai pus numerele mele?
Vica Virescu
Ia dă-mi un pic biletul acela!
(Miţă îi dă biletul)
Vica Virescu
(sec)
Plecăm în Egipt! Apoi în Grecia, Argentina! Am să merg peste tot!
Nelu Virescu
Dă-mi şi mie puţin biletul! Nu se poate! Visez. Vă rog să nu faceţi chestia asta intenţionat, vă rog! Nu mai pun niciun bilet dacă asta vreţi, dar nu faceţi astfel de glume. (după ce consultă biletul) Dar sunt numerele câştigătoare! Nu-mi vine să cred! După atâtea încercări şi calcule...tocmai ţie să-ţi iasă numerele?
Miţă
Primul meu bilet, vă daţi seama?
Vica Virescu
Ha ha ha! După atâtea încercări, a venit Miţă şi a pus numere la întâmplare şi a câştigat. Vezi Nelule, alunelule, ce înseamnă să ai noroc, nu să îl forţezi!
(În timp ce toată lumea se bucură, în faţă Miţă şi Sabina se aproprie unul de altul, uşor. Ceilalţi încetează uşor a se mai bucura zgomotos şi sunt atenţi la ceea ce urmează. Lucian o îmbrăţişează pe Dana iar soţii Virescu stau apropiaţi. Miţă şi Sabina se sărută uşor.)
Sabina
(cu o voce caldă şi curată)
Nu credeam că voi mai avea ocazia să scap de acest incurabil blestem. Credeam că vei cădea în patima banilor şi că vei uita de mine.
Miţă
Asta niciodată. Îmi cer iertare că am îndrăznit să stric un asemenea moment magic.
Sabina
Mai bine mai târziu decât deloc. Nu-mi vine să cred cum m-am schimbat. Tată îmi pare rău că nu mai ai de cine să îţi baţi joc. Probabil că te vei plictisi de moarte.
Nelu Virescu
(izbucnind în plâns)
Îmi cer scuze fata mea. Nu am crezut niciodată că ar durea asemenea cuvinte. M-aţi schimbat cu iubirea voastră. O dragoste fără număr.
Vica Virescu
Fără numere...
Nelu Virescu
Fără numere.
Lucian
Miţă, nu pot să cred ce frate am avut lângă mine. Te credeam un pic mai altfel. Dar eşti de nepreţuit. Incredibil cum un om se poate schimba aşa uşor.
Nelu Virescu
Dar totuşi, dacă ai sărutat-o pe Sabi şi ai vindecat-o...dacă mă săruţi şi pe mine pot câştiga la loto?
Vica Virescu
Nelu, iar eşti enervant!
Dana
De ce trebuie şă faci asemenea chestii vulgare?
Vica Virescu
Chiar eşti culmea!
Nelu Virescu
Am glumit, bineînţeles. Ştiţi ce vroiam să spun?
Dana
Ce anume tată?
Nelu Virescu
Ce ar fi ca mâine, după ce mergem să ridicăm câştigul, să mergem pe la Primărie?
Dana
Tată...Te gândeşti şi tu la ce mă gândesc şi eu?
Miţă
Aşa ceva numai în vis se poate întâmpla.
Lucian
Dragi părinţi. Putem să le cerem mâna fiicelor dumneavoastră?
Nelu Virescu
Pe rând. Ha ha ha!
Vica Virescu
Vor fi două căsătorii! Ce mai zi!
Sabina
Cât de romantic. Gândiţi-vă că mâine este 14 februarie. O zi plină de dragoste şi specială pentru un asemenea eveniment.
Dana
Haideţi să ne aşezăm la masă. Se răceşte mâncarea.
Sabina
Mă duc eu să aduc farfuriile...
(Toată lumea se aşează la masă înafară de Sabina care se duce în bucătărie după farfurii. Se aude soneria.)
Vica Virescu
Eu nu mai deschid! (către domnul Virescu)
Nelu Virescu
Intră!
(Intră un bărbat îmbrăcat la fel ca Miţă şi Lucian ţinând în mână un buchet de flori şi o pungă de cadouri.)
Necunoscutul
Bună ziua! Familia Virescu?
-Sfârşit-
